marți, 3 septembrie 2013

Renunt la goana dupa fericire


    Nu am mai intalnit niciodata un om care sa fie cu adevarat ca mine. O persoana care sa fie atat de naturala in... melancolia ei. Ma simt putin trista, dar ma simt cu adevarat implinita. Acum nu sunt fericita, sunt doar aproape de fericire. Ador aceasta stare, chiar nu am nevoie sa ma apropii mai mult.
   
    Ascult Vama si simt cum.. nu simt nimic. Am avut grija sa imi descotoresc sufletul de sentimente inutile. Am renuntat si la cursa pentru fericire, chiar cand am ajuns la linia de sosire. Acum sunt doar eu, mai lucida ca niciodata. Nu o sa mai alerg niciodata dupa fericire, dar voi ramane o visatoare.

    Anemona.

8 comentarii:

  1. Uneori simtim ca fericirea e in vacanta.

    RăspundețiȘtergere
  2. Sa fi total fericit e...ciudat. Ciudat si periculos. Pur si simplu as alege o ciocolata calda in timp ce privesc combinatiile de culori ale apusului in schimbul fericirii eterne :-j . Pur si simplu.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :o Wow.. uite un om care gandeste ca mine...

      Ștergere
  3. Niciodata nu o sa fi cu adevarat fericit/a. Indiferent ce simti acum, mai tarziu ai vrea sa fi facut totul altfel.

    RăspundețiȘtergere
  4. Fericirea nu se dobândește chiar așa precum credem noi..

    RăspundețiȘtergere

(..) si atunci am sters tot ce reusisem sa scriu, si am desenat doar o pereche de aripi sfasiate de dor..